Dieta pentru endometrioză și detox estrogen

Care sunt indicațiile principale de dietă în endometrioză și ce poți face pentru a ține ține sub control nivelul de estrogen? 

Abordarea endometriozei necesită strategii alimentare și de stil de viață bine ajustate, esențiale pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Medicina alopată nu vorbește în acest moment de o dietă pentru tratamentul endometriozei, însă admite rolul major al unei diete antiinflamatorii în îmbunătățirea calității vieții și reducerea durerilor. Acest articol explorează cum o dietă corect adaptată și metode de detoxifiere a estrogenului pot juca un rol crucial în gestionarea acestei afecțiuni cronice. 

Un factor determinant în progresia endometriozei este considerat estrogenul, căci vorbim despre o boală hormono-dependentă. Estrogenul este principalul hormon sexual feminin care, împreună cu progesteronul, reglează organismul feminin și ciclicitatea. Echilibrul dintre cele două este foarte important, iar în momentul în care estrogenul predomină, organismul feminin are de suferit! Asta duce la o stare de dominanță estrogenică și afecțiuni binecunoscute precum endometrioza sau firomul uterin. 

Ce este dominanța estrogenică?

Această stare nu presupune neapărat un nivel foarte ridicat de estrogen ci înseamnă mai mult estrogen decât ar putea echilibra progesteronul din organism, sau mai mulți metaboliți nesănătoși ai estrogenului care circulă liber în corp. Poate să apară la persoane care prezintă niveluri ridicate, normale sau chiar scăzute de estrogen. Este dictată fie de anumite anomalii ale organismului nostru (produce prea mult, nu îl poate elimina, defecte de gene etc.), fie de influenţa mediului exterior. Poluarea, pesticidele, ierbicidele, hormonii de creştere, anumite substanţe din produsele cosmetice  – toate duc la creşterea estrogenului şi, astfel, la creşterea riscului unor afecţiuni foarte grave. Constipația, disbioza intestinală și nivelul ridicat de stres sunt factori interni care duc, de asemenea, la o stare de dominanță a estrogenului in corp. 

Dezechilibrul estrogen - progesteron apare ”by default” în premenopauză (chiar de la 35-38 de ani) când nivelurile de progesteron scad (atât calitativ cât și cantitativ) în prima fază, urmând ca mai apoi să se reducă și estrogenul.  În menopauză progesteronul scade la aproximativ 1%, iar estrogenul la aproximativ 50% din valorile premenopauzale. Acest lucru modifică dramatic raportul estrogen: progesteron, determinând estrogenul să devină dominant.

Principala acțiune a estrogenului în exces / incorect metabolizat este proliferarea necontrolată de țesuturi, adică fibroame, polipi, hiperplazie endometrială, endometrioză și adenomioză, noduli la sâni și chiar cancer la sân. 

Alte simptome care apar sunt: dureri de cap, sindrom premenstrual accentuat, anxietate, menstruaţii dureroase şi abundente, dureri de sâni, creştere în greutate, în special în zona abdomenului, balonare, retenţie de apă, căderea părului etc.

Există o dietă pentru endometrioză?

În cazul endometriozei, ultimele cercetări indică faptul că boală are substrat autoimun și inflamator. Asta face ca tratamentul să nu aibă focus strict pe echilibrarea estrogenului; incorect spus eliminarea lui, căci avem mare nevoie de estrogen sănătos în corp. În endometrioză este esențială și stabilizarea sistemului imunitar (adică eliminarea trigger-ilor de tip micro-infecții, alergii, metale grele, stress în exces) și reducerea  inflamației la nivel pelvin. Dietă recomandată în aceste afecțiuni este, deci, o dietă antiinflamatorie care susține corpul în eliminarea estrogenilor în exces.  Stilul de viață recomandat terapeutic implică reducerea încărcăturii toxice a corpului (cu xeno-hormoni, sau xeno-estrogeni) și managementul stresului. 

Estrogenul este descompus în ficat

Produșii de descompunere (numiți metaboliți) sunt apoi excretați în urină sau în intestine prin bilă. Acest proces complex necesită multe resurse și condiții optime pentru a se întâmplă, printre care suficienți nutrienți precum: proteine de calitate, B-uri, magneziu, vitaminele A, E, C, seleniu, zinc, fier, folați, aminoacizi și sulf.

De aici apar la unele persoane primele probleme: funcția ficatului este afectată de expunerea la substanțe chimice, mâncăruri greoaie, ultra-procesate, bogate în grăsimi rafinate, alcool, ritm circadian bruiat și lipsă de odihnă, stres în exces plus lipsa de nutrienți esențiali. În general primele simptome, cele mai inocente să zicem, sunt cele asociate sindromului premenstrual – furie, iritabilitate, edem, sângerări abundente, cheaguri mari și sânge menstrual închis la culoare.

De cele mai multe ori însă ficatul își face treaba foarte bine și problema apare mai târziu pe traseu. Aici intervine un element foarte important în procesul de vindecare al acestor afecțiuni, în abilitatea de a opri afecțiunile grave din evoluție și prevenția altor dezechilibre hormonale:

Sănătatea digestivă și estrobolomul

Echilibrul între bacteriile benefice și bacterii patogene în intestine asigură nu doar o bună digestie și absorbție a nutrieților din hrană, ci și o bună detoxifiere a hormonilor, a medicamentelor și a toxinelor de mediu. 

Estrobolomul este un subset al microbiomului care este esențial pentru metabolizarea estrogenului și determinarea încărcării cu estrogen din corp (valabil atât pentru femei cât și pentru bărbați) (1) . Compoziția bacteriană a estrobolomului este afectată de factori cum ar fi vârstă, etnie, dietă, stil de viață, alcool, utilizarea antibioticelor. (2) si poate fi, deci, foarte ușor influențată! Metaboliții “munciți” deja de ficat care ajung în intestine pot fi readuși în formă lor originală de către anumite bacterii intestinale care produc o enzimă numită beta-glucuronidază.

Beta-glucuronidază (BG)

BG este o enzimă produsă de bacteriile patogene din intestinul gros care permite estrogenilor să reintre în fluxul sanguin și să fie apoi reciclat de către organism.

Atunci se produce ceea ce numim recirculare entero-hepatică (adică același proces prin care sunt reabsorbiți acizii biliari din intestine și din colon, prin venă porta înapoi în ficat – proces care poate avea loc de până la 12 ori în 24 de ore!). Estrogenii au ocazia din nou să își manifeste efectul distructiv,  punând în dificultate ficatul. Principala bacterie responsabile cu producția enzimei BG este Clostridium Perfringens.

Înțelegeți acum de ce nu întotdeauna sunt binevenite stimulentele pentru “detoxifierea” ficatului dacă mai departe procesele sunt blocate fie de candidoze și proliferare de bacterii patogene, fie de constipație?

Modul în care estrobolomul nostru metabolizează estrogenii ar putea explica motivul pentru care unele femei dezvoltă cancer la sân și altele nu (deși au aceleași gene active), sau de ce doar unele femeie dezvoltă endometrioză, deși conform teoriei menstruației retrograde, asta ni se întâmplă tuturor de-a lungul vieșii reproductive. Același lucru poate fi valabil și pentru cancerul endometrial, fibroame uterine și hiperplazie endometrială. Mai în toate cazurile femeile cu aceste afecțiuni au istoric de disbioze intestinale, candidoze, suferă invariabil de balonare sau constipație, infecții cronice intime. Să nu mai vorbim aici de aspectul emoțional al acestor afecțiuni! 

Estrogenul este un hormon minunat și extrem de benefic, dar este destinat utilizării și apoi eliminat, prin urmare acest proces de reciclare a estrogenului poate duce la o creștere generală a riscului de apariție a afecțiunilor dependențe de estrogen, inclusiv a cancerului de sân, endometrial și a prostatei. (3)

Nutriție terapeutica în endometrioză

O dietă adecvată pentru endometrioză trebuie să asigure, în plus, și echilibrarea microbiomului, susținerea bacteriilor benefice și eliminarea bacteriilor care produc BG. Iată mai jos câteva sugestii cheie pentru scăderea inflamației și a nivelului de estrogen din corp:

• Dietele cu exces de proteină animală cresc nivelul de BG. A nu se face confuzia între consumul moderat de carne de la animale sănătoase (pășunate) și  excesul de preparate din carne și acele diete de tip ”ceafă cu cartofi prăjiți” sau ”ciorbă de vită” din care lipsesc legumele și verdețurile proaspete. 
• Deși dietele vegetariene sunt asociate cu reducerea concentrațiilor de colonii Clostridia XIVa (principala bacterie vinovată de producția BG), iar dietele raw-vegane au impactul cel mai rapid în reducerea activității enzimei BG (poate datorită concentrațiilor mai ridicate nutrienți, folați și crucifere, în special vlăstari de brocoli), este nevoie de atenție căci ele nu sunt potrivite tuturor și nici nu sunt, de la un punct încolo, benefice. Reamintesc că pentru faza II de detoxifiere a ficatului, dar și pentru o bună imunitate, avem nevoie de proteine complete de calitate. Asocierea pozitivă mentționată vine din efectul benefic al diversificării dietei cu mai multe legume și verdețuri cu rol detoxifiant în dietă și nu neaparat din eliminarea completă a proteinelor animale. 
• Creșterea aportului de fibre hidrosolubile incurajează legarea estrogenilor neconjugați de fibre în intestin și scade reabsorbția estrogenului (5), ceea ce reduce cantitatea totală a estrogenului circulant. Ideal consum de 20-30g fibre pe zi.
• Alimente bogate în fibre prebiotice solubile: anghinare de Ierusalim, cicoare, ceapă, praz, sparanghel, sfeclă roșie, fenicul, mazăre, varză, nuci și semințe, suplimentele prebiotice Fructo-oligozaharide (FOS), inulină de agave,  Acacia, tărâțe de Psyllium.
• Amidonul rezistent (care nu este digerat în stomac sau în intestinul subțire), devine “hrană” de fermentație pentru bacteriile enterice și scade pH-ul colonului, ceea ce îmbunătățește sănătatea intestinală. Amidonul rezistent se găsește în leguminoase, cartofi și orez preparate termic și consumate după răcire/reîncălzire. 
• Produse cu amidon rezistent (de ex: amidon de cartof nemodificat, făină de plantane) contribuie la reducerea rezistenței la insulină și la sănătatea colonului,  induc sațietatea și  scăderea în greutate.
• Produse alimentare tradiționale fermentate varză murată, murături, kefir de capră, produse fermentate din lapte de oaie și capra; Băuturi fermentate tradiționale bogate în bacterii sănătoase – Kvaas de sfeclă roșie (Europa de Est), Kombucha (Asia de Est), Kanji (India), Kefir (Europa de Est).

Știu că pentru o femeie cu diagnostic dificil volumul de informații cu sfaturi despre cum să își îmbunătățească sănătatea intestinală poate fi copleșitor.

Recomandarea mea: răbdare și pași mici, care să dureze. Nu te apucă de cure agresive ci mai degrabă concentraza-te asupra aportului! Ficatul are nevoie de mulți nutrienți pentru a funcționa optim, iar o alimentație simplă, din ingrediente integrale (așa cum cresc ele în natură), cât mai proaspete, organice, locale și de sezon menține o bază sănătoasă și oferă slabe șanse bacteriilor patogene de a se dezvolta .

Dacă nu iei tratament hormonal și încă ai ciclicitate, susține corpul cu detox pe faza luteală. Asta înseamnă 2 săptămâni înainte de menstră:

• Focus pe crucifere, frunze verde închis: vlăstari de broccoli, broccoli, gulie, varză, rucola, kale, păpădie, leurdă, urzică, ridichie, radichio, anghinare (alimente amărui și acre);
• Adaugă o salată verde sau un suc/smoothie verde zilnic; 
• Crește consumul de fibre la 30g/zi –quinoa, orez brun, fructe de pădure, curmale, smochine, cocos, mazăre, bame, varză de Bruxelles, dovleac, păstârnac, ceai, ulei sau suplimente din anghinare, armurariu, păpădie, rădăcina brusture, ghimbir, turmeric
• Asigură-te că ai tranzit zilnic și consumi lichide suficiente;
• Practică masaj limfatic, periaj uscat, saună, mișcare din plin. 

De ce faci asta? Pentru ca atunci predispoziția corpului este oricum cea de eliminare a excesului de estrogen, pe de o parte. Pe de alta parte, tot atunci, daca nu produci suficient progesteron, sau ai estrogen in exces, se vor vedea cel mai clar simptomele neplăcute sau boala va avea șansa sa avanseze. Vei susține deci un proces natural al corpului cu efecte vizibile chiar de la ciclul următor!

Referințe:

1. Microbiome and Malignancy Plottel, Claudia S. et al. Cell Host & Microbe , Volume 10 , Issue 4 , 324 – 335

2. Biosci Microbiota Food Health. 2016; 35(2): 97–103. A comparative study

3. NCI J Natl Cancer Inst (June 2015) 107(8): djv147 Investigation of the Association Between the Fecal Microbiota and Breast Cancer in Postmenopausal Women: a Population-Based Case-Control Pilot Study James J. Goedert

4. RN Oncol. 2013 Sep 25;2013:693920. doi: 10.1155/2013/693920. Evolving concepts: how diet and the intestinal microbiome act as modulators of breast malignancy. Shapira I1, Sultan K, Lee A, Taioli E.

5. Contemp Oncol (Pozn). 2016; 20 (1): 13-19. Dieta și riscul de cancer mamar Manas Kotepui