Endometrioza reprezintă o patologie inflamatorie cronică, cu mecanisme complexe și impact sistemic semnificativ. Caracteristicile sale autoimune, asociate cu un răspuns inflamator persistent, fac din această boală o provocare atât pentru pacientă, cât și pentru echipa medicală. În ciuda prevalenței ridicate și a impactului asupra calității vieții femeilor afectate, ghidurile de practică nu includ încă recomandări nutriționale standardizate dedicate endometriozei.
Această lipsă a generat apariția unor recomandări empirice sau extrapolate din alte patologii cu mecanisme parțial similare (de exemplu, boala celiacă sau tiroidita autoimună). În consecință, pacientele sunt adesea expuse la mesaje contradictorii, iar autogestionarea alimentației devine un teren fertil pentru mituri și diete extreme, cu potențial risc de carențe nutriționale, tulburări de comportament alimentar și malnutriție.
În perioada 26-28 iunie 2025, această analiză critică a fost prezentată în cadrul Congresului Național al Societății de Endometrioză și Infertilitate Est-Europeană (ediția a VI-a) și al Conferinței Naționale a Societății Române de HPV(ediția a X-a) – două evenimente de referință în domeniul sănătății reproductive – desfășurate la Hotel Europa, Eforie Nord.
OBIECTIVE
Articolul de față își propune:
- să evidențieze elementele de consens și lacunele existente în recomandările nutriționale adresate pacientelor cu endometrioză;
- să clarifice diferențele între măsurile alimentare cu rol preventiv și cele utile în managementul simptomelor;
- să semnaleze riscurile dietelor restrictive nejustificate și să susțină rolul nutriției personalizate, integrată într-o abordare multidisciplinară.
MATERIALE ȘI METODĂ
Am realizat o analiză critică a studiilor (2010–2024), metaanalizelor și ghidurilor (inclusiv ESHRE) privind nutriția în endometrioză. Am corelat datele cu observații clinice din practica cu pacientele cu endometrioză și adenomioză, pentru a identifica riscurile și beneficiile intervențiilor dietetice.
Dieta și endometrioza: ce știm astăzi?
În ciuda popularității intervențiilor alimentare ca strategie complementară în controlul simptomelor endometriozei, dovezile privind eficacitatea lor sunt, în mare parte, indirecte sau limitate la observații auto-raportate. De exemplu, schimbările dietetice sunt percepute de multe paciente drept utile, dar până în prezent, niciun studiu nu a analizat potențialul terapeutic al intervențiilor dietetice la pacientele cu endometrioză deja diagnosticată (Saguyod și colab., 2018). Deși schimbările alimentare sunt a treia strategie autodeclarată ca eficiență în managementul simptomelor, nicio dietă nu a părut să ofere beneficii auto-raportate mai mari decât altele (Armour și colab. 2019).
Se evidențiază totuși unele direcții promițătoare:
- Dietele care restabilesc echilibrul microbian, bogate în legume, fibre, polifenoli, omega-3 și suplimentate cu probiotice/prebiotice pot ameliora simptomele prin susținerea microbiotei și a producției de acizi grași cu lanț scurt - SCFAs (Martire și colab. 2025).
- Aderența crescută la dieta MIND, dieta Mediteraneană și una de tip ”fertility diet” au fost asociată cu risc redus de până la 60% a endometriozei, în timp ce alimentele cu încărcătură glicemică ridicată au fost asociate cu un risc crescut. (Noormohammadi et al., 2025; Ghasemisedaghat et al., 2023; Tsigalou și colab.,2020).
- La pacientele cu sindrom de intestin iritabil (SII), o dietă săracă în FODMAP s-a dovedit a fi eficientă pentru durerile abdominale și balonarea sau distensia abdominală și ar trebui luată în considerare înainte de alte intervenții dietetice (Black și colab., 2021; Moore și colab., 2017; ESHRE Guideline, 2022; Neri, 2025).
În contrast, eliminarea arbitrară a unor grupe alimentare (ex. gluten, lactate, carne roșie) fără o indicație precisă medicală poate expune pacientele la carențe și efecte adverse, cu un beneficiu clinic inexistent sau minim.
- Dietele restrictive arbitrare cresc riscul de carențe, tulburări alimentare și malnutriție. Adoptarea unei diete ”endo” poate avea impact și prin efectul placebo, nu doar biochimic, însă extremele alimentare nu aduc neapărat rezultate mai bune. (Schink și colab., 2019; Vennberg Karlsson și colab., 2020; ESHRE Guideline, 2022; Neri și colab., 2025)
- Schimbările alimentare pot aduce beneficii și prin efectul de împuternicire resimțit de pacientă: ”sentimentul de a putea relua controlul și, prin urmare, de a-și recăpăta calitatea vieții ”(Neri și colab., 2025).
Temerea de „exces estrogenic” din fitoestrogeni este nejustificată la aport alimentar obișnuit. Excluderea acestora poate priva pacientele de surse valoroase de fibre, lignani și polifenoli.
Eliminarea alimentelor în endometrioză. Mituri vs. evidențe științifice
Consumul crescut de legume și omega-3 pare protector; carnea roșie, grăsimile trans și cafeaua sunt asociate inconsistent cu riscul de endometrioză (Parazzini și colab., 2013; Yamamoto și colab., 2018; Missmer și colab., 2010).
CARNE:
Carnea roșie nu poate fi considerată un factor izolat de risc fără a lua în calcul contextul stilului de viață (alcool, fumat, sedentarism). Relația poate varia, de asemenea, în funcție de tipul de carne roșie (de exemplu, procesată vs. neprocesată).
Parazzini și colab. (2004) a prezentat un risc crescut asociat cu consumul de carne roșie, dar consumul de unt nu a fost asociat cu nicio creștere semnificativă a riscului; Heilier și colab. (2007) au descoperit că consumul de unt a fost asociat cu un risc crescut, dar nu și cu consumul de carne roșie.
Consumul crescut de carne roșie (≥2 porții/zi) a fost asociat cu un risc mai mare de diagnostic de endometrioză (Nurses’ Health Study, Yamamoto și colab., 2018)), dar nu există dovezi clare privind controlul simptomelor.
Trabert și colab. (2011) nu a găsit nicio corelație semnificativă între apariția endometriozei și consumul de carne roșie.
Evitarea generalizată a cărnii nu este justificată. Carnea pășunată are un profil lipidic mai sănătos (mai mulți acizi grași omega-3), conținut mai mare de beta-caroten, vitaminele D, E, complex B și antioxidanți. (Van Elswyk & McNeill, 2014)
LACTATE:
Consumul crescut de unt a fost asociat cu risc mai mare de endometrioză, spre deosebire de alte lactate care ar putea avea efect protector. În meta-analiza X. Qi și colab. (2021), au fost analizate atât totalul lactatelor, cât și categoriile specifice (unt, brânzeturi grase). Rezultatele indică o asociere inversă între aportul total de lactate (≥3 porții/zi) și riscul de endometrioză, dar un consum ridicat de unt a fost asociat cu risc crescut.
Consumul de produse lactate fermentate s-a observat că reduce anumiți markeri inflamatori și crește numărul anumitor microbi benefici din tractul intestinal (S. González și colab. 2019)
Cercetările indică faptul că consumul de beta-cazeină A1 poate declanșa un răspuns inflamator mai pronunțat în intestin, mediat de calea Th2, în comparație cu beta-cazeina A2, iar consumul de cazeina A1 poate elibera BCM-7 (beta-casomorphin-7), cu potențial proinflamator și eliberator de histamină, posibil relevant în durerea pelvină asociată endometriozei. (Ul Haq și colab. 2013)
Consumul de lactate a fost asociat, în unele studii, cu creșteri ale nivelurilor serice de estrogen, progesteron și IGF-1, mecanisme care ar putea influența inflamația și durerea prin activarea mastocitelor și creșterea producției de prostaglandine. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru clarificarea relevanței clinice a acestor asocieri. (Abulughod și colab., Nutrients 2024).
GLUTEN:
eliminarea nu este justificată fără patologii asociate, însă sensibilitatea non celiacă la gluten (NCGS) poate explica simptome la unele paciente - gliadina poate induce răspuns imun înnăscut chiar fără boală celiacă. (Bernardo și colab., 2007)
Într-un studiu retrospectiv, dieta fără gluten a redus durerea pelvină la 75% dintre participante (Marziali și colab., 2012)
FIBRE:
- Un aport crescut de fibre alimentare este asociat cu reducerea estrogenilor circulanți prin creșterea excreției și reducerea reabsorbției enterohepatice, mecanism susținut de studii clasice (Gorbach și Goldin, 1987; Goldin și colab., 1994) și confirmat indirect de cercetări recente asupra microbiotei și estrobolomului (Fuhrman BJ și colab., 2012; Santos-Marcos și colab., 2018;Wang Y, 2014).
- Un studiu transversal recent (Huang și colab., 2025) a raportat o asociere pozitivă neexplicată cu riscul de endometrioză, necesitând clarificare.
SOIA ȘI FITOESTROGENI
- Soia poate reduce angiogeneza și proliferarea celulară (izoflavonele genisteina și daidzeina au afinitate crescută pentru receptorii estrogenici Erβ). Dovezile clinice directe la pacientele cu endometrioză sunt limitate, însă consumul moderat de soia ca aliment nu a fost asociat cu risc crescut de endometrioză. (Youseflu și colab., Int J Fertil Steril 2019; Kumar și colab., 2008; D. Desmawati & D. Sulastri, Open Access Maced J Med Sci 2019.).
- Fitoestrogenii (semințe de in, leguminoase, sfeclă) pot susține eliminarea estrogenilor și reducerea inflamației prin aportul de fibre, lignani și polifenoli; nu există date care să indice risc (Adlercreutz, 2007; Santos-Marcos și colab., 2018).
Aliment / Factor | Când e justificată excluderea / moderarea? |
Gluten | Boală celiacă, SII, intoleranță documentată, sensibilitate non-celiacă la gluten, ”endo belly”. Diferența între fibrele din grâu (GOS) - impact în SII, și proteine (gliadină și glutenină), optențial inflamator, impact în SNCG, celiachie. |
Lactate | Intoleranță la lactoză, SII, exces histamină. Sursă de probiotice: de calitate, natural fermentate, minim procesate. Moderație recomandată (IGF 1 proinflamator). |
Carne | Evitare carne procesată și carne grasă, calitate superioară preferată. Aport valoros de fier heme, zinc și vitamine esențiale. |
Zahăr / Dulciuri | Reducere exces de zaharuri simple, dietă echilibrată glicemic. Carbohidrații integrali aduc aport de fibre, reduc spike-urile glicemice și excesul de insulină. Atenție sporită la pacientele care asociază SOPC, RI, sindrom metabolic. |
Alcool | Reducere semnificativă pe deplin justificată. |
Cafea | Moderarea poate fi discutată individual. Unele paciente menționează o reducere a durerilor menstruale odată cu evitarea temporară a cafelei (în faza premenstruală și la menstruație). |
Soia și Fitoestrogeni | Fără risc documentat la consum moderat, aport valoros de fibre, polifenoli și lingani. Soia - Doar la alergie / intoleranță. |
Dieta LOW FODMAP | Intervenție prioritară la pacientele cu SII și ”endo belly”. |
Dieta MIND (mediteranean + DASH) | Majoritatea pacientelor beneficiază de diversificarea dietei cu polifenoli și surse de omega 3. |
CONCLUZII
Datele din ghidurile existente (ex. ESHRE) subliniază absența unor recomandări nutriționale clare, dar recunosc dietoterapia ca un instrument complementar strategic în reducerea inflamației, echilibrarea hormonală și susținerea calității vieții. Totuși, intervențiile nutriționale trebuie formulate de specialiști, adaptate individual și integrate în strategii multidisciplinare.
În lipsa unui consens nutrițional standardizat (din cauza heterogenității studiilor), este esențială evitarea recomandărilor vagi sau nevalidate și îndrumarea pacientelor către dieteticieni cu expertiză în endometrioză, pentru ghidare personalizată și prevenirea riscului de carențe și malnutriție asociate eliminărilor alimentare arbitrare.
Integrarea nutriției personalizate în managementul multidisciplinar al endometriozei reprezintă o direcție strategică în îmbunătățirea calității vieții pacientelor, dar este nevoie de studii suplimentare riguroase pentru a contura recomandări clare, aplicabile în practica clinică.
Evitarea extremelor alimentare și promovarea unei diete diversificate, bogate în legume, fibre, acizi grași omega-3 și alimente minim procesate, oferă beneficii atât prin mecanisme biochimice, cât și prin susținerea stării de bine și a aderenței la tratament (Schink et al., 2019; Huijs & Nap, 2020).
RESURSE:
- Nap A, de Roos N. Endometriosis and the effects of dietary interventions: what are we looking for? Reprod Fertil. 2022 May 30;3(2):C14-C22. doi: 10.1530/RAF-21-0110. PMID: 35814941; PMCID: PMC9259892.
- Huang, Y., Liang, F., Wei, Y. et al. Unveiling the correlation between dietary fiber intake and endometriosis: a cross-sectional analysis of NHANES data. Sci Rep 15, 9202 (2025). https://doi.org/10.1038/s41598-025-92978-7
- Zheng, YF., Guo, YM., Song, CJ. et al. A cross-sectional study on the relationship between dietary fiber and endometriosis risk based on NHANES 1999–2006. Sci Rep 14, 28502 (2024). https://doi.org/10.1038/s41598-024-79746-9
- Abulughod, N.; Valakas, S.; El-Assaad, F. Dietary and Nutritional Interventions for the Management of Endometriosis. Nutrients 2024, 16, 3988. https://doi.org/10.3390/nu16233988
- Neri, L.C.L.; Quintiero, F.; Fiorini, S.; Guglielmetti, M.; Ferraro, O.E.; Tagliabue, A.; Gardella, B.; Ferraris, C. Diet and Endometriosis: An Umbrella Review. Foods 2025, 14, 2087. https://doi.org/10.3390/foods14122087
- Santanam N, Kavtaradze N, Murphy A, Dominguez C, Parthasarathy S. Antioxidant supplementation reduces endometriosis-related pelvic pain in humans. Transl Res. 2013 Mar;161(3):189-95. doi: 10.1016/j.trsl.2012.05.001. Epub 2012 May 31. PMID: 22728166; PMCID: PMC3484190.
- Abulughod N, Valakas S, El-Assaad F. Dietary and Nutritional Interventions for the Management of Endometriosis. Nutrients. 2024 Nov 21;16(23):3988. doi: 10.3390/nu16233988. PMID: 39683382; PMCID: PMC11643425.
- Harris HR, Eke AC, Chavarro JE, Missmer SA. Fruit and vegetable consumption and risk of endometriosis. Hum Reprod. 2018 Apr 1;33(4):715-727. doi: 10.1093/humrep/dey014. PMID: 29401293; PMCID: PMC6018917.
- Noormohammadi, M., Ghoreishy, S.M., Ghasemisedaghat, S. et al. Association between MIND diet its components with endometriosis risk: secondary results from a case-control study. Sci Rep 15, 19201 (2025). https://doi.org/10.1038/s41598-025-04593-1
- Becker, Christian & Bokor, Attila & Heikinheimo, Oskari & Horne, Andrew & Jansen, Femke & Kiesel, Ludwig & King, Kathleen & Kvaskoff, Marina & Nap, Annemiek & Petersen, Katrine & Saridogan, Ertan & Tomassetti, Carla & Hanegem, Nehalennia & Vulliemoz, Nicolas & Vermeulen, Nathalie & Maas, Jwm & Laganà, Antonio Simone. (2022). ESHRE guideline: endometriosis. Human reproduction open. 2022. hoac009. 10.1093/hropen/hoac009.
- Marziali M, Venza M, Lazzaro S, Lazzaro A, Micossi C, Stolfi VM. Gluten-free diet: a new strategy for management of painful endometriosis related symptoms? Minerva Chir. 2012 Dec;67(6):499-504. PMID: 23334113.
- Brouns F, Van Haaps A, Keszthelyi D, Venema K, Bongers M, Maas J, Mijatovic V. Diet associations in endometriosis: a critical narrative assessment with special reference to gluten. Front Nutr. 2023 Sep 4;10:1166929. doi: 10.3389/fnut.2023.1166929. Erratum in: Front Nutr. 2023 Nov 06;10:1295983. doi: 10.3389/fnut.2023.1295983. PMID: 37731404; PMCID: PMC10507348.
- Wang HJ, Zakhari S, Jung MK. Alcohol, inflammation, and gut-liver-brain interactions in tissue damage and disease development. World J Gastroenterol. 2010 Mar 21;16(11):1304-13. doi: 10.3748/wjg.v16.i11.1304. PMID: 20238396; PMCID: PMC2842521.
- Bernardo D, Garrote JA, Fernández-Salazar L, Riestra S, Arranz E. Is gliadin really safe for non-coeliac individuals? Production of interleukin 15 in biopsy culture from non-coeliac individuals challenged with gliadin peptides. Gut. 2007 Jun;56(6):889-90. doi: 10.1136/gut.2006.118265. PMID: 17519496; PMCID: PMC1954879.
- Kuellenberg de Gaudry D, Lohner S, Bischoff K, Schmucker C, Hoerrlein S, Roeger C, Schwingshackl L, Meerpohl JJ. A1- and A2 beta-casein on health-related outcomes: a scoping review of animal studies. Eur J Nutr. 2022 Feb;61(1):1-21. doi: 10.1007/s00394-021-02551-x. Epub 2021 Jun 1. PMID: 34075432; PMCID: PMC8783860.
- O'Malley J, Iacovou M, Holdsworth-Carson SJ. Evidence for an Association Between Endometriosis and Allergic and Non-allergic Food Hypersensitivity Is Lacking. Front Reprod Health. 2021 Nov 1;3:726598. doi: 10.3389/frph.2021.726598. PMID: 36304043; PMCID: PMC9580685.
- Qi X, Zhang W, Ge M, Sun Q, Peng L, Cheng W, Li X. Relationship Between Dairy Products Intake and Risk of Endometriosis: A Systematic Review and Dose-Response Meta-Analysis. Front Nutr. 2021 Jul 22;8:701860. doi: 10.3389/fnut.2021.701860. PMID: 34368211; PMCID: PMC8339299.
- Aldardier N, Eissa GA, Shaheen AM, Sanedi AM, Alghamdi T, Habadi RA, Alghamdi SS. Prevalence of irritable bowel syndrome in endometriosis patients: A cross-sectional study. J Family Med Prim Care. 2024 Nov;13(11):4931-4936. doi: 10.4103/jfmpc.jfmpc_509_24. Epub 2024 Nov 18. PMID: 39722942; PMCID: PMC11668458.
- De Almeida Oliveira SM, Gomes BB, Saraiva CA, Dourado LA, Azevedo JA, Ferreira SB. Repercussions of the Anti-inflammatory Diet on Endometriosis Control. J Gynecol Res Obstet. 2024;10(2):017-022. DOI: 10.17352/jgro.000126
- Moore, J.S., Gibson, P.R., Perry, R.E. and Burgell, R.E. (2017), Endometriosis in patients with irritable bowel syndrome: Specific symptomatic and demographic profile, and response to the low FODMAP diet. Aust N Z J Obstet Gynaecol, 57: 201-205. https://doi.org/10.1111/ajo.12594
- Cirillo, M.; Argento, F.R.; Becatti, M.; Fiorillo, C.; Coccia, M.E.; Fatini, C. Mediterranean Diet and Oxidative Stress: A Relationship with Pain Perception in Endometriosis. Int. J. Mol. Sci. 2023, 24, 14601. https://doi.org/10.3390/ijms241914601
- Gantenbein, K.V.; Kanaka-Gantenbein, C. Mediterranean Diet as an Antioxidant: The Impact on Metabolic Health and Overall Wellbeing. Nutrients 2021, 13, 1951. https://doi.org/10.3390/nu13061951
- Martire FG, Costantini E, d'Abate C, Capria G, Piccione E, Andreoli A. Endometriosis and Nutrition: Therapeutic Perspectives. J Clin Med. 2025 Jun 5;14(11):3987. doi: 10.3390/jcm14113987. PMID: 40507748; PMCID: PMC12156139.
- Szczepanik, J.; Dłużewska, M. The Importance of Diet in the Treatment of Endometriosis. Women 2024, 4, 453-468. https://doi.org/10.3390/women4040034
- Tsigalou C, Konstantinidis T, Paraschaki A, Stavropoulou E, Voidarou C, Bezirtzoglou E. Mediterranean Diet as a Tool to Combat Inflammation and Chronic Diseases. An Overview. Biomedicines. 2020 Jul 8;8(7):201. doi: 10.3390/biomedicines8070201. PMID: 32650619; PMCID: PMC7400632.
- Diet and endometriosis risk: A literature review. Parazzini, Fabio et al. Reproductive BioMedicine Online, Volume 26, Issue 4, 323 – 336. DOI: 10.1016/j.rbmo.2012.12.011